Cele 7 tipuri de clasificare a limbajului de programare pe care fiecare dezvoltator ar trebui să le cunoască

Informatec Digital » Idiomuri » Cele 7 tipuri de clasificare a limbajului de programare pe care fiecare dezvoltator ar trebui să le cunoască

Clasificarea limbajelor de programare

1. După nivelul tău de abstractizare
2. Prin paradigma de programare
3. După scopul limbii
4. Pe baza formei de executare
5. După generație

Clasificarea limbajelor de programare în funcție de nivelul lor de abstractizare

Limbi de nivel scăzut

1. Limbaj mașină: Este cel mai scăzut nivel de programare, constând din secvențe de numere binare pe care calculatorul le interpretează ca instrucțiuni.
2. Limbajul de asamblare: este un pas deasupra limbajului mașinii, folosind mnemonici pentru a reprezenta operațiuni.

Limbi de nivel înalt

• Abstracție mai mare a detaliilor hardware
• Sintaxă mai apropiată de limbajul uman
• Portabilitate mai mare între diferite platforme
• Dezvoltare mai rapidă și mai puțin predispusă la erori

1. Piton
2. Java
3. C ++
4. JavaScript
5. Rubin

Clasificarea limbajelor de programare după paradigma de programare

Programare imperativă

• Se concentrează pe descrierea modului în care o sarcină este efectuată pas cu pas.
• Utilizați stări și modificări de stare pentru a obține rezultatul dorit
• Este intuitiv pentru mulți programatori, deoarece seamănă cu modul în care dăm instrucțiuni în viața reală.

1. C
2. Pascal
3. BASIC

programare declarativă

• Se concentrează pe rezultatul dorit, nu pe pașii pentru a-l atinge
• De multe ori rezultă un cod mai concis și mai ușor de înțeles.
• Poate fi mai eficient în anumite tipuri de probleme, în special în procesarea datelor.

1. SQL
2. Prolog
3. Haskell (deși este și funcțional)

Programare orientată pe obiecte

• Încapsulare: Grupează datele și metodele asociate în obiecte
• Moștenire: permite claselor să moștenească proprietăți și metode de la alte clase
• Polimorfism: permite ca obiectele din diferite clase să fie tratate uniform

1. Java
2. C ++
3. Python (deși este multiparadigmă)

Programare funcțională

• Funcții pure: produc întotdeauna același rezultat pentru aceleași argumente
• Imuabilitate: datele nu se modifică odată create
• Recursiune: Preferată structurilor de control iterative

1. Haskell
2. Foșnet
3. erlang

Clasificare în funcție de scopul limbajului

Limbi de uz general

• Flexibilitatea de a aborda diferite tipuri de probleme
• Baza mare de utilizatori și resurse disponibile
• În general, au un set complet de caracteristici

1. Piton
2. Java
3. C ++
4. JavaScript
5. Rubin

Limbi specifice domeniului

• Sintaxă și semantică adaptate unui anumit domeniu
• Eficiență mai mare în rezolvarea problemelor din domeniul dumneavoastră
• În general, au o curbă de învățare mai scurtă pentru experții în domeniu

1. SQL pentru manipularea bazelor de date
2. HTML pentru structurarea conținutului web
3. R pentru analiza statistică și vizualizarea datelor
4. MATLAB pentru calcule matematice și științifice

Clasificarea limbajelor de programare în funcție de modul în care sunt executate

Limbi compilate

• Viteză de execuție mai mare
• Codul sursă nu este necesar pentru execuție
• Detectarea erorilor în timpul compilării
• În general specific unei platforme

1. C
2. C ++
3. Go
4. Rugină

Limbi interpretate

• O mai mare flexibilitate și ușurință în dezvoltare
• Portabilitate între diferite platforme
• Execuție mai lentă în comparație cu limbajele compilate
• Codul sursă este necesar pentru execuție

1. Piton
2. Rubin
3. JavaScript
4. PHP

1. Performanță: Dacă viteza de execuție este critică, un limbaj compilat poate fi cea mai bună alegere.
2. Portabilitate: Dacă aveți nevoie de codul dvs. pentru a rula pe diferite platforme fără modificare, un limbaj interpretat poate fi mai potrivit.
3. Ciclul de dezvoltare: Limbajele interpretate permit de obicei o dezvoltare mai rapidă și o depanare mai ușoară.
4. Securitatea codului sursă: dacă nu doriți să distribuiți codul sursă, un limbaj compilat oferă o protecție mai mare.

Clasificarea după generații

Prima până la a cincea generație

1. Prima generație (1GL): Limbajul mașinii
   • Este format din secvențe de 0 și 1
   • Direct executabil de procesor
   • Extrem de greu de scris și de întreținut pentru oameni
2. A doua generație (2GL): limbaj de asamblare
   • Utilizați mnemonice pentru a reprezenta instrucțiunile mașinii
   • Necesită un asamblator pentru a-l converti în limbajul mașinii
   • Mai lizibil decât limbajul mașinii, dar totuși foarte aproape de hardware
3. A treia generație (3GL): Limbi de nivel înalt
   • Include limbaje precum C, C++, Java, Python
   • Mai aproape de limbajul natural
   • Acestea vă permit să scrieți cod independent de mașină
   • Acestea au nevoie de compilatori sau interpreți pentru execuția lor
4. A patra generație (4GL): Limbi orientate către aplicații specifice
   • Conceput pentru tipuri specifice de aplicații (de exemplu, SQL pentru baze de date)
   • Acestea permit dezvoltarea aplicațiilor mai rapid decât 3GL-urile
   • Acestea includ adesea caracteristici de programare vizuale sau declarative.

5. A cincea generație (5GL): limbaje bazate pe constrângeri
   • Aceștia se concentrează mai degrabă pe rezolvarea problemelor și a constrângerilor decât pe algoritmi
   • Ei folosesc inteligența artificială și învățarea automată
   • Încă în dezvoltare și mai puțin frecventă decât generațiile anterioare

• Creșterea productivității programatorului
• Mai puțin timp de dezvoltare
• Mai ușor de întreținut și de depanat codul
• Accesibilitate mai mare pentru persoanele fără pregătire tehnică profundă

Impactul clasificării asupra dezvoltării software

Alegerea limbii potrivite pentru fiecare proiect

• Pentru dezvoltarea web frontend, limbajele interpretate la nivel înalt precum JavaScript sunt ideale datorită integrării lor cu browserele web.
• Pentru sistemele încorporate sau software-ul de nivel scăzut, limbajele compilate de nivel scăzut, cum ar fi C, pot fi cea mai bună alegere datorită eficienței și controlului lor asupra hardware-ului.
• Pentru analiza datelor și învățarea automată, limbaje precum Python sau R, care au biblioteci specializate puternice, sunt utilizate pe scară largă.

Impact asupra performanței și eficienței

• Limbile compilate oferă, în general, performanțe de rulare mai bune.
• Limbile de nivel inferior permit o optimizare mai precisă, dar cu prețul unei dezvoltări mai lente și mai complexe.

Influență asupra productivității dezvoltatorilor

• Limbajele de nivel înalt și 4GL-urile pot accelera dezvoltarea pentru anumite aplicații.
• Limbile cu un sistem de tip puternic pot ajuta la prevenirea erorilor de compilare, economisind timp la depanare.

Mentenabilitatea și scalabilitatea codului

• Limbajele cu modularitate bună, cum ar fi cele care acceptă programarea orientată pe obiecte, pot facilita întreținerea proiectelor mari.
• Limbile funcționale pot fi mai potrivite pentru sistemele concurente și distribuite.

Tendințele viitoare în clasificarea limbajului de programare

1. Limbi multiparadigmatice: Din ce în ce mai multe limbi adoptă caracteristici din multiple paradigme, estompând liniile dintre clasificările tradiționale.
2. Concentrați-vă pe concurență și paralelismOdată cu creșterea sistemelor multicore și distribuite, limbajele care facilitează programarea concomitentă câștigă importanță.
3. Limbaje specifice pentru AI și învățare automată: Pe măsură ce aceste tehnologii devin tot mai răspândite, am putea observa apariția unor noi clasificări axate pe capacitățile AI.
4. Programare cuantică: Odată cu dezvoltarea computerelor cuantice, este probabil să vedem că apar noi clasificări pentru limbaje concepute special pentru acest tip de hardware.
5. Abstracție mai mare: Tendința către limbaje de nivel superior va continua, cu accent pe a face programarea mai accesibilă pentru un public mai larg.

Încheierea clasificării limbajelor de programare

Întrebări frecvente despre clasificarea limbajului de programare

1. Care este cel mai folosit limbaj de programare astăzi?

2. Este mai bine să înveți un limbaj compilat sau interpretat?

3. Cum afectează paradigma de programare modul de gândire al dezvoltatorului?

4. Ce limbi sunt recomandate începătorilor?

5. Cum a evoluat clasificarea limbajelor de programare de-a lungul timpului?